Industria Bumbacului a fost cea mai mare unitate pentru prelucrarea bumbacului din România. Înființată în perioada interbelică, fabrica a fost amplasată undeva la marginea Bucureștiului, pe malurile Dâmboviței, în aval față de oraș.

În perioada socialistă, complexul industrial s-a dezvoltat în mai multe etape, ajungând spre sfârșitul anilor 1970, să fie cel mai mare producător de matetiale textile, din bumbac. Platformă era echipată cu instalațiile industriale necesare pentru toate etapele de prelucrare – de la floarea de bumbac, la fire, la țesături și vopsire. În 1990, fabrica a fost privatizată și a continuat producția țesăturilor de bumbac. În următorii 10 ani, pe fondul unei crize financiare naționale, dar mai ales al declinului general pentru industria de textile din România, fabrica a redus producția în mod constant și a fost nevoită să închidă complet activitatea, la începutul anilor 2000. Ulterior, activitatea platformei s-a concentrat pe închirierea fostelor hale de producție, ca spațiu logistic, către diverse companii private, indiferent de obiectul de activitate al acestora.

În 2009, ca rezultat lipsei investițiilor, al recompartimentărilor și închirierilor către multiple entități precum service-uri auto, fabrici de pantofi, depozit de hârtie igienică, etc, halele din Industria Bumbacului se află într-o stare avansată de degradare, spațiile de producție cândva pline de activitate, aerisite și luminoase, sunt acum, fie în stare precară, nefolosite sau folosite sub potențialul lor. Pare că singura soluție ar fi demolarea clădirilor industriale și construirea unui centru de afaceri modern.

În 2010 Bucureștiul se îmbogățește cu un spațiu alternativ pentru idei și proiecte cu potențial creativ. Acest spațiu, deschis într-o fostă filatură de bumbac, se intitulează sugestiv, Atelierul de Producție. Proiectul include o galerie de artă contemporană, un atelier pentru producție artistică și un spațiu pentru evenimente publice.

În contextul cultural al momentului, Atelierul de Producție se impune destul de repede ca principalul spațiu neconvențional, pentru evenimente de cultură, fiind o conversie funcțională care reintegrează cu succes mediul industrial - fostul atelier de filatură al Industriei Bumbacului - în viața artistică a Bucureștiului.

Spațiul se dorește a fi un loc al îmbinării artelor și expresiilor artistice contemporane, fiind o combinare între un spațiu neconvențional de expunere și evenimente, dar și un loc al experimentelor, vizând astfel sprijinirea artei contemporane românești.

Evenimentul a fost gândit ca o avanpremieră a deschiderii oficiale a Pavilionului României de la Veneția. Amprenta pavilionului care urma a fi construit în Veneția a fost reprezentată în negru, la scară 1:1 pe pardoseala Industriei Bumbacului, iar ideea pavilionului a fost ilustrată de artistul Dan Perjovschi în o serie de desene afișate perimetral. Suprafața demarcată – de 94,4 m2 – reprezenta și densitatea orașului București în 2010. În abstract, fiecărui locuitor al orașului revenindu-i această arie. În cadrul acestui eveniment au avut loc 3 performance-uri artistice: Paul Duncă, Ioana Ciocan și Marina Albu.

Începând cu anul 2011, pe lângă activitatea de galerie de artă, proiectul se dezvoltă și ca spațiu gazdă pentru evenimente și petreceri de dimensiuni mari. Acest spațiu, deschis într-o fostă filatură de bumbac, se intitulează sugestiv, Atelierul de Producție. Proiectul include o galerie de artă contemporană, un atelier pentru producție artistică și un spațiu pentru evenimente publice.

În contextul cultural al momentului, Atelierul de Producție se impune destul de repede ca principalul spațiu neconvențional, pentru evenimente de cultură, fiind o conversie funcțională care reintegrează cu succes mediul industrial - fostul atelier de filatură al Industriei Bumbacului - în viața artistică a Bucureștiului.

Spațiul se dorește a fi un loc al îmbinării artelor și expresiilor artistice contemporane, fiind o combinare între un spațiu neconvențional de expunere și evenimente, dar și un loc al experimentelor, vizând astfel sprijinirea artei contemporane românești.

În 2015, un grup multidisciplinar de creativi au hotărât să transforme un spațiu industrial abandonat al fostei filaturi de bumbac din București în primul makerspace din România. După 6 luni de muncă grea, cu ajutorul a 25 de oameni și 9 parteneri privați, cei 650 m² erau pregătiți să găzduiască makeri și antreprenori din industrii creative ce aveau nevoie de un spațiu și de o comunitate pentru pasiunea lor. Spațiul industrial a devenit iarăși plin de viață și un hotspot important pentru industriile creative din București.

În 2016, Nod se extinde la 1050 m². Vizitele oficiale din partea Guvernului tehnocrat, din partea Comisiei Europene și a altor persoane publice, împreună cu premii precum European Start-Up Award sau Best Co-working of the Year au marcat recunoașterea Nod Makerspace ca un pionier în piața locală de design de obiect și au creat premisele favorabile pentru a se dezvolta într-un veritabil centru pentru industrii creative.

Deschis Gastrobar a fost inaugurat în primăvara anului 2015 simultan cu Nod Makerspace, într-un efort comun de regenerare urbană, unul cu rolul de a găzdui o comunitate creativă în plină creștere, iar celălalt cu rol de atragere a publicul larg pentru a redescoperi potențialul de reconversie al fostei filaturi de bumbac într-un loc vibrant din cartier și oraș.

Spațiul exterior funcționează ca un bar panoramic dar și ca o platformă pentru evenimente de diferite dimensiuni, grație unui layout flexibil ce include o serie de mese reconfigurabile inspirate dintr-un puzzle geometric inventat de matematicianul Henry Dudeney, dar mai ales un cinematograf în aer liber ce continuă să atragă un număr mare de tineri la serile de film organizate de operatorii barului.

Silueta generală a structurii de umbrire își dublează funcțiunea de protecție cu una de reper vizual pentru întregul ansamblu, sugerând forma abstractizată / jucăușă a unei fabrici.

Bucureștiul poate deveni centrul est-european al industriilor creative – a demonstrat prima ediție a festivalului Creative Est, desfășurat între 12 și 18 octombrie. 25 de speakeri români și internaționali, 70 de afaceri locale din design, modă, tehnologie, gastronomie sau muzică și 3000 de susținători ai creativității au luat parte la festivalul industriilor creative.

Fosta hală din complexul Industria Bumbacului a fost locul în care publicul curios a făcut cunoștință cu cele mai inovatoare proiecte locale. Aproape 3000 de bucureșteni și-au petrecut weekendul descoperind și cumpărând produse unicat, create de designeri români. Spațiul a găzduit ateliere pentru familii și experimente gastronomice artizanale – un manifest și un prim pas către un ecosistem economic alternativ care pune în centru producătorii mici, angrenați de talent. Workshopurile din cadrul festivalului au adus la un loc 360 de artiști și manageri de afaceri creative alături de cei mai buni traineri în domeniu.

48 de business-uri s-au înscris în competiția Get in The Ring România, 2 dintre ele au câștigat: Premiul 1 – Skeptik Dog, studio de animație. Premiul 2 – Madam Mitza – producător de șosete.

Atelierul Leea a apărut din pasiunea unui părinte pentru a crea cele mai atractive și potrivite obiecte pentru copilul său; obiecte de joacă menite să-l învețe despre realitatea înconjurătoare și să-i ofere posibilități de explorare și mișcare. Rezultatul a fost peste așteptări, iar acum Leea Toys vrea să împărtășească cât mai multor copii aceste idei.

La scurt timp după deschiderea Nod makerspace, Dan Popa împreună cu Sorin Chirica au început prototiparea unor jucării pentru copii în atelierele makerspaceului. Dan, antreprenor și proaspăt tătic, avea mai multe idei de jucării, toate concepute pentru fetița lui. În cadrul makerspace-ului acestea au fost perfecționate până în punctul în care au devenit produse comerciale. În scurt timp, datorită nevoii de spațiu suplimentar, atelierul s-a mutat la parterul Industriei Bumbacului, unde cei doi fondatori au continuat prototiparea, producția și vânzarea jucăriilor.

Între timp, partea de producție s-a mutat în Republica Moldova, părăsind Industria Bumbacului în 2018. Leea Toys continuă să dezvolte design de produs pentru o joacă inteligentă.

Deschis în 2016 în urma atragerii de fonduri printr-un apel de proiecte, La Firul Ierbii – este un instrument de conectare a comunității creative cu locuitorii orașului.

La Firul Ierbii este un spațiu care are capacitatea de a se reinventa constant prin activitățile găzduite, adaptându-se ușor la diversele nevoi cerute pentru a crea atmosfera unui spațiu comun. La Firul Ierbii a găzduit nenumărate evenimente și ateliere adresând inovația socială, design-ul incluziv, arta, problemele comunităților, ateliere și cursuri diverse. Toate acestea au fost organizate de vecini, ONG-uri, activiști civici, artiști și companii private.

Proiectul a primit premiul întâi pentru „Cea mai bună reconversie arhitecturală” de la Anuala de Arhitectură București în 2017.

Din martie 2020, sub auspiciile limitării drastice a activităților sociale, La Firul Ierbii a suspendat pe termen nedefinit găzduirea evenimentelor, dezvoltând ca alternativă destinația de spațiu de lucru.

LUCRU este un pas înainte făcut de combo-ul Tegmark acum 4 ani, din Casa Lucru într-un spațiu mai proaspăt și încăpător, în Industria Bumbacului. Adaptarea locului a presupus, pe scurt, golirea lui de conținut până la beton și reumplerea cu minimul necesar lucrului.

Tegmark este un studio de vizualizare arhitecturală, în care tineri talentați ilustrează realități posibile și probabile, imaginate de arhitecți din lumea largă. Tegmark se pregătește să celebreze în curând primii 10 ani de existență, în timp ce continuă să producă cele mai bune imagini ale sale.

Deschis Gastrobar, inaugurat cu un an înainte, pe acoperișul fostei filaturi de bumbac, se extinde acum și în interiorul halelor industriale, în spațiul ocupat anterior de Atelierul de Producție, primul dintre proiectele destinate industriilor creative, din Timpuri Noi. Cu această ocazie, în Industria Bumbacului se implementează, în premieră, un proiect de re-conversie.

A doua ediţie a festivalului Creative Est a avut scopul de a atrage atenția asupra potențialului uriaș al industriilor creative românești și est-europene. O săptămână de workshopuri, conferințe și expoziții a adus în același loc lideri creativi din Europa, alături de artiști, artizani și antreprenori români.

Hala fostei filaturi a fost readusă la viață în cadrul Market-ului Creative Est – 50 de proiecte de artă, design, modă, tehnologie, gastronomie și dezvoltare urbană au transformat un spațiu industrial în destinație principală de descoperire a creativității locale. Evenimentul a inclus o serie de instalații interactive ce au mixat muzica cu noile tehnologii, concerte și workshopuri de Djing.

Opt startup-uri din tehnologie, meșteșuguri și design au participat la sesiunea de pitching „Get in The Ring România”, premiul cel mare plus un loc în finala „Get in The Ring” din Singapore, a revenit startup-ului ReFlex, un soft medical inovator menit să revoluționeze relația medic-pacient.

Conferința centrală a festivalului, A City Shaped by Creative Industries, a constat într-un maraton de 9 studii de caz despre cum industriile creative pot avea un impact major în ecosistemul urban.

După lansarea Nod makerspace, o parte din voluntarii care a participat la producția spațiului a dorit să rămână activă în cadrul echipei Nod. S-a nimerit destul de bine, pentru că la Nod veneau și cereri de producție, nu doar de abonamente așa că o parte a acestei noi echipe s-a concentrat pe a produce obiecte de mobilier custom pentru clienți privați.

După aproximativ un an, ne-am dat seama că trebuie să ne construim un atelier propriu, pentru a nu risca să suprapopulăm makerspace-ul dedicat abonaților Nod makerspace, așa că am accesat o finanțare, două spații vacante din Industria Bumbacului și am pornit WorkWork – Departamentul de producție al Nod makerspace.

Deja au trecut deja mai bine de 3 ani și WorkWork continuă să producă piese de mobilier custom, realizate preponderent din lemn masiv, placaj și metal pentru amenajări interioare, instalații, pavilioane pentru expoziții și festivaluri, design de obiect și signalistică.

Muzeu3017 a fost un proiect muzeal experimental temporar pregătit de Rețeaua Națională a Muzeelor din România pentru a debuta la Noaptea Muzeelor 2017, găzduit în spațiul în curs de amenajare al viitoarei biblioteci de materiale. Expoziția a avut la bază cercetarea și serialul webdocumentar Bucharest Housing Stories, care a identificat și cercetat șapte tipuri de locuire în Capitală: la bloc, la cămin, în ansambluri rezidențiale, în ghetou, pe stradă, în case naționalizate, în zona periurbană.

Echipa de design a Wolfhouse Productions, completată de echipa curatorială formată din Simina Bădică și Iris Șerban, a construit o premisă curatorială ludică în scopul schimbării perspectivei asupra prezentului și chestionării fenomenelor socio-culturale care dau forma societății: de-a lungul unui parcurs compus dintr-o zonă de introducere și o serie de 7 instalații interactive multisenzoriale, vizitatorii Muzeu 3017 au fost invitați de a lua rolul unor cetățeni din viitor ce vizitează o expoziție arheologică despre viața în Bucureștiul anului 2017.

Ideea de a avea o bibliotecă de materiale cât mai aproape de un makerspace a venit din nevoia maker-ilor de a putea alege dintr-o varietate cât mai mare de materiale pentru a le folosi în proiectele lor și pentru a descoperi proprietățile acestora prin metode diverse de prelucrare.

Însă cea mai de prețuit resursă a bibliotecii o reprezintă diversitatea de materiale expuse. Arhitecții, designerii, inginerii și inventatorii, toți cei care lucrează în mod uzual cu materiale, sunt interesați să le vadă și să experimenteze cu ele. Toate aceste lucruri ne-au determinat să continuăm descoperirea proceselor de fabricație, implicit să căutăm noi echipamente care ne lipsesc de la Nod makerspace.

Posiblilitatea de a dezvolta proiecte de cercetare crește din ce în ce mai mult în mințile noastre. Senzori, wearables, proteze prostetice? Modelarea viitorului abia începe. Multitudinea de posibilități și idei este evidentă când te plimbi la MATER printre atâtea materiale din întreaga lume.

Interesul tot mai mare al publicului bucureștean pentru proiectele și activitățile desfășurate la Industria Bumbacului, a impus nevoia unui spațiu complet echipat pentru evenimente de dimensiuni mari. Astfel a fost reactivată și actualizată ideea fostului Atelier de Producție, ca spațiu polivalent, pentru evenimente dintre cele mai variate.

Atelier Deschis transformă încă una dintre halele nefolosite de la Industria Bumbacului, într-unul dintre cele mai moderne spații de evenimente ale orașului.

În ansamblul proiectelor dezvoltate ăe fosta platformă industrială, La Firul Ierbii este interfața către oraș a comunității creative rezidente în fosta fabrică.

Grădina din fața acestui spațiu este, peste zi, un loc de tranzit, atât pentru bucureșteni cu treabă prin cartier, cât și pentru sutele de vizitatori ai evenimentelor publice găzduite în incinta fabricii. Printr-o intervenție minimă, bazată pe refolosirea materialelor existente, acest spațiu a devenit atât un loc pentru popas și socializare, precum și un landmark care sugerează caracterul deschis și prietenos al comunității așezate aici, pe malul Dâmboviței.

Obiectul instalat în grădină, la fel ca și centrul La Firul Ierbii, este unul atipic. Deși e un loc de socializare, el poate fi și o masă lungă comunitară, o bancă foarte înaltă, un pit-stop, un spațiu de expoziție, workshop-uri și, de ce nu, un podium pentru dans.

Fabricate este un studio de design, prototipare și producție înființat în 2018, în urma unei investiții proprii și a programului Start Up Nation. fabricate combină avantajele tehnice ale proiectării computerizate 3D și proceselor CNC cu atenția reală la detalii. Printre obiectele sale originale se numără Scaunul F și Taburetul F, gândite și create cu respect pentru mediul înconjurător.

Versatilitatea spațiului fostei Fabrici de Bumbac și proximitatea față de atelierul Sunrise Productions, face ca în 2018 birourile Sunrise să se mute în cadrul acestui complex.

Înțelegând potențialul creativ și urmând direcția dată de către vecini precum Nod makerspace și La Firul Ierbii, birourile Sunrise se alătură mișcării co-working împărțind spațiul cu firma de ticketing Live Tickets și Asociația pentru educație și dezvoltare ecologică SOL.

Ideea unui co-working dedicat manufacturii aditive a apărut în anul 2018, din dorința de a pune la dispoziția publicului larg echipamente cât mai diversificate și îndrumare corespunzătoare în folosirea tehnologiei de imprimare 3D.

O parte din fosta fabrică Mocasino, o hală de 436 m2, nefolosită de aproape 12 ani, urma să devină spațiu de co-working și evenimente, upgrade profesional și hobby, toate derulate în jurul unui program educațional inovativ, bazat pe învățare activă și experimentare în imprimare 3D. Spațiul a fost amenajat ca un centru pentru cursuri, workshopuri cu și despre tehnici de proiectare specializată, cercetare aplicată a printării 3D, pe domenii de activitate conexe, tehnici de finisare etc.

Proiectul a implicat investiții de aproape 85 000 euro – în echipamente – și peste 70 000 euro – în igienizarea, renovarea, compartimentarea și supraetajarea spațiului. În lipsa unor resurse financiare suplimentare, inițiatorii au fost nevoiți să oprească proiectul la sfârșitul lunii august 2019.

Teatru independent fondat în 2015, dezvoltat în jurul conceptului de remediu cultural, Recul funcționează timp de trei ani într-o casă veche din București pe strada Cercului Nr. 6 și se remarcă prin diversitatea stagiunii sale, alcătuite din sketch, impro, teatru și musical.

Pe 13 februarie 2020, Recul deschide porțile noului spațiu situat în incinta platformei Industria Bumbacului. Spațiul dezvoltat sub coordonarea CALUP, a transformat fosta hală de ajustaj într-un hub creativ de 830 m2 care acum găzduiește o sală de teatru de 140 de locuri, precum și spații flexibile pentru ateliere, cursuri, evenimente și un café-bar.

Pe lângă partea performativă Recul mai înseamnă un amplu demers educațional alcătuit din cursuri precum și o latură consistentă de programe și soluții creative pentru corporații

Dâmbovița Delivery este un efort de recuperare temporară a spațiului public aferent râului Dâmbovița, organizată de către membrii comunității creative din Industria Bumbacului, Timpuri Noi.

În iulie 2020 a avut loc o primă ediție, intitulată “Teaser”, având ca scop testarea interesului bucureștenilor pentru astfel de evenimente. Ediția Dâmbovița Delivery - teaser a constat în revigorarea spațiului public prin 4 acțiuni punctuale: activități pe apă / plimbări cu ambarcațiuni cu vâsle, intervenție artistică pe fațada Industriei Bumbacului, amenajarea grădinii La Firul Ierbii și dezbaterea online despre "Rolul râului în oraș".

Inițiativa a fost organizată de către Wolfhouse Productions, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, AMAis și Studio Fluid, cu sprijinul Street Delivery 2020 – “ReSoluții în oraș” și cu suportul partenerilor din Industria Bumbacului: comunitatea Nod makerspace, centrul comunitar La Firul Ierbii, Sunrise HUB, DESCHIS Gastrobar si WorkWork.

Pe parcursul ultimului deceniu, seria de proiecte creative dezvoltate aici, precum și comunitatea formată în jurul acestora, fără a urmări o strategie foarte detaliată, dar ghidați de o viziune comună, au generat o nouă identitate pentru fosta platformă industrială.

În acești ani, la industria Bumbacului s-a testat și implementat o alternativă la soluțiile tipice pentru fabricile din Bucureștiul post-industrial (lichidare activitate de producție - Plan Urbanistic Zonal - demolare patrimoniu industrial - dezvoltare “ansamblu modern”). Proiectele independente dezvoltate aici au testat posibilitatea demarării unui proces de regenerare urbană, prin conversia patrimoniului industrial. Un proces desfășurat cu resurse materiale minime și (din păcate) cu implicarea minimă a administrației publice.

Viziunea pentru 2025 implică transformarea completă a fostei Industria Bumbacului în cel mai important centru pentru Industrii Creative din București. O veritabilă fabrică de creativitate care va avea un impact pozitiv și asupra mediului construit învecinat, contribuind, alături de alți actori urbani, la regenerarea cartierului Timpuri Noi.